O să vă uitaţi înţelegător înde voi şi o să spuneţi că am paranoie. Poate, da’ simt de ceva vreme că nu mai e cea fost. M-am uitat la filme, am studiat, am ascultat pe alţii. Visul colorat frumos în steag american, începe să-mi provoace încet, dar sigur silă… Nu-mi mai pare decât o maşinărie uriaşă care ucide pe toţi cei care înoată împotriva curentului. Sunt întrebări care nu găsesc un răspuns şi bâzâie în jurul capului meu.
1. Atacul de la 11 septembrie: De ce avioanele deturnate nu au fost doborâte înainte de a ajunge la ţintă? De ce toţi martorii oculari spun că au auzit un şir de explozii după ce avioanele au lovit turnurile gemene? De ce s-au prăbuşit clădirile? De ce autorităţile au confiscat înregistrările cu avionul care a lovit pentagonul şi nu le-au făcut publice? De ce se spune că avionul care a lovit sediul statului major american s-a topit, dacă temperatura de ardere a cherosenului e mai mică decât limita de topire a metalului? Cum au putut duce la îndeplinire 4 ciobani din Irak un plan atât de migălos până la capăt? În urma acestui act „terorist” au murit aproape 3 mii de oameni şi alte sute au plecat la război. http://en.wikipedia.org/wiki/Controlled_demolition_hypothesis_for_the_collapse_of_the_World_Trade_Center
2. Presupusa aselenizare. De ce bre’ flagul american e bătut de vânt, dacă pe lună nu e atmosferă? Pentru că întreaga scenă a fost filmată undeva la studiourile din Holywood, de Stanley Cubrick, regizorul decernat cu Oscar pentru efecte speciale. O mărturisire în acest sens a fost găsită de soţia acestuia. (De vizionat documentarul “The dark side of the moon”).
3. Scandalul Watergate. M-aş aştepta de la Moldova, nu şi de la o ţară care-şi dă aere de „mama democraţiei”. Nixon a scăpat fără nicio zgârâietură… http://ro.wikipedia.org/wiki/Afacerea_Watergate
Sunt multe de spus, multe de demonstrat. Nu trebuie să mai aştepţi nimic de la nimeni. Trebuie să-ţi clădeşti singur viitorul.
Verva 